Facultatea Management constituie una din componentele esenţiale ale învăţământului economic superior din România, bazele sale constitutive punându-se prin însăşi Legea de înfiinţare a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti din aprilie 1913.

Astfel, în capitolul privind conţinutul şi desfăşurarea procesului de învăţământ, printre materiile care urmau a fi predate în Academie sub forma cursurilor şi conferinţelor figurează Studiul transporturilor terestre, a căilor ferate, a transporturilor pe apă şi tarifele aferente, Industria şi meseriile din România si legislaţia lor, Tehnologia industrială, Fizica şi chimia industrială aplicate sau Studiul practic al întreprinderilor comerciale si industriale.

În cursul perioadei interbelice şi în anii următori s-au înregistrat măsuri constante de perfectare a activităţii Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, atât sub raportul organizării structurale, cât şi al sporirii calităţii şi conţinutului procesului de învăţământ. Astfel, se constată prezenţa atât a unor elemente ale organizării procesului de învăţământ, cât şi a unor discipline care au constituit premergătorii actualei Facultati de Management.

La scurt timp după încetarea primei conflagraţii mondiale, în noiembrie 1919 s-au adus, printr-un decret regal, importante modificări “Regulamentului pentru organizarea şi administrarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti”. Prin prevederea art. 70 al regulamentului modificat, procesul de învăţământ în cadrul Academiei Comerciale era structurat pe trei secţiuni cu denumiri şi conţinuturi distincte. A doua dintre acestea viza “Secţiunea industrială”, care, în 1927 îşi schimbă denumirea în “Sectia II, Administraţie industrială”. Cum, până în anul şcolar 1936-1937, durata de şcolarizare în Academia Comercială era de trei ani (introducându-se, începând cu 1929 şi un an pregătitor), materiile de studiu pentru anul I aveau un caracter comun, iar cele prevăzute pentru anii al II-lea si al III-lea erau împărţite în două categorii: “cursuri comune” şi “cursuri speciale”, în funcţie de secţie. De pildă, pentru anul al II-lea erau prevăzute 11 discipline comune şi 3 cursuri speciale pentru Secţia a II-a: Fizică industrială aplicată, Contabilitatea în Întreprinderile industriale şi Comerţul cerealelor şi al derivatelor. În anul al III-lea, erau prevăzute 7 cursuri comune si 4 cursuri speciale: Industria, comerţul şi legislaţia petrolului; Tehnologia industrială; Contabilitatea în întreprinderile industriale; Industria şi comerţul lemnului.

În cadrul frecventelor măsuri de restructurare şi îmbunătăţire a procesului de învăţământ din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti în perioada interbelică, reţine în mod deosebit atenţia modificarea Regulamentului de funcţionare a instituţiei, survenită în anul 1938, prin care se confirma durata cursurilor, stabilită la 4 ani; cursurile erau împărţite tot în două categorii, numindu-se însă “cursuri de generalizare” pentru anii I şi II şi “cursuri speciale” destinate anilor III si IV, fiind împărţite în trei secţii: I – Ştiinţe Economice, Financiare, Sociale; II – Administrative, Consulara; III – Comercială, Industrială, în ultimele două secţii regăsindu-se, în bună parte, şi profilul Facultăţii de Management de mai târziu.

În structura de organizare a Academiei Comerciale se produc schimbări profunde începând din anul 1947. Astfel, prin Legea nr.288/1947, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti şi Academia de Studii Cooperatiste au fuzionat rezultând Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste, cu două mari facultăţi:

  • Facultatea de Ştiinţe Comerciale;
  • Facultatea de Ştiinţe Cooperatiste.

Cu această denumire şi structură instituţia a funcționat foarte puțin, întrucât, prin Legea privind reforma învăţământului din 1948, Academia a primit denumirea de “Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare”, care se va menţine, cu mici modificări, până în anul 1967, când a fost adoptată actuala denumire: “Academia de Studii Economice Bucureşti”.

În intervalul dintre 1947 si 1948, în cadrul ISEP se înregistrează o accentuată fluctuaţie, atât a numărului facultăţilor cât şi a denumirii acestora şi conţinutului procesului de învăţământ, care trebuia axat pe profilul economiei socialiste centralizate. Facultatea Management apare, în această perioadă, iniţial sub denumirea de “Facultatea de Planificare şi Administrare Economică”, având ca secţii: Economie industrială, Economie agrară, Economie comercială şi cooperatistă. Începând cu anul şcolar 1951-1952, se menţin primele două secţii, apărând în plus secţiile: Economia muncii şi Economia aprovizionării tehnico-materiale.

În anul şcolar 1958-1959, pe fondul reducerii drastice a numărului de facultăţi la 3, conţinutul disciplinelor actualei Facultăţi de Management se disipează, aceasta regăsindu-se în mare parte în cadrul Facultăţii de Economie Generală, cu doua secţii: Economie politică şi planificare şi Statistica. În anii ’60 s-a trecut la importante acţiuni de reorganizare şi direcţionare a învăţământului economic superior (acţiuni care au continuat ulterior şi în anii ’70 şi ’80). Primele rezultate pe această linie s-au concretizat în anul şcolar 1967-1968, când s-a adoptat denumirea de Academia de Studii Economice. În cadrul acesteia, procesul de învăţământ era structurat pe 6 facultăţi, dintre care una se numea Facultatea de Economia Producţiei, având două secţii: Economia industriei şi Economia agriculturii.

Toate modificările care au avut loc în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, sub raportul organizării sale structurale, până în anul 1990, nu au modificat decât în mică măsură esenţa structurii statornicită între anii 1967-1968. O excepţie a făcut totuşi Facultatea de Management care, începând cu anul şcolar 1971-1972, a adoptat denumirea de Facultatea de Economia Industriei, datorită detaşării din cadrul acesteia a secţiei agricole.

Un moment semnificativ se leagă de anul universitar 1974-1975, când Facultatea Management şi-a completat denumirea, transformându-se în “Facultatea de economia industriei, construcţiilor şi transporturilor”, reflectând prin aceasta, cu mai multă exactitate, spectrul său de instrucţie şi direcţiile de specializare ale studenţilor economişti ce ii frecventau cursurile. Menţionăm de asemenea anul 1986, când facultatea s-a contopit cu Facultatea de Contabilitate şi Economie Agrară, rezultând “Facultatea de Economia Industriei si Agriculturii”, cu două secţii aferente. Acest simbioză a fost de scurtă durată, până în februarie 1990, când cele două secţii au devenit facultăţi de sine stătătoare.

Schimbările realizate în decembrie 1989 au determinat modificări radicale, atât de structură cât şi de conţinut, în desfăşurarea procesului de învăţământ din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, în scopul axării acesteia pe specificul economiei de piaţă. Supusă unei astfel de provocări, facultatea a adoptat, începând cu anul 1990, denumirea de Facultatea Management, având trei specializări: Management in industrie; Management in construcţii, transporturi si telecomunicaţii; Economie generală.

Anul universitar 1993-1994 a marcat o etapă nouă în organizarea procesului de învăţământ din cadrul ASE Bucureşti, prin structurarea acestuia pe module, incidenţă sub care a intrat şi Facultatea de Management. Potrivit acestui sistem, în primii doi ani de studii se realizează o pregătire comună a studenţilor, trecându-se apoi, în anii III si IV, la specializări pe profil. De menţionat este şi faptul că, începând cu anul şcolar 1995-1996, în cadrul Facultăţii Management a luat fiinţă secţia Administraţie Publică, care se bucură de un mare interes în rândurile tinerilor dornici sa urmeze o carierea in administraţia publica centrala sau locala.

Receptivă la iniţiativele reformatoare menite să propulseze învăţământul superior românesc pe coordonatele exigenţelor europene, Facultatea de Management adoptă, începând cu anul universitar 1998-1999, programul însuşit de ASE Bucureşti de 24 ore/săptămână, având ca esenţă sistemul de credite transferabile, cu două-trei trasee de aprofundare a specializării de bază.

Începând cu anul universitar 2005 – 2006, Facultatea Management (ca de altfel întreaga universitate) a adoptat sistemul de învăţământ în concordanţă cu procesul Bologna (cunoscut şi sub denumirea de “3-2-3″, respectiv 3 ani pentru ciclul de licenţă, 2 ani pentru ciclul de masterat si 3 ani pentru ciclul de doctorat). Astfel, în primii 3 ani de studiu, studentul capătă cunoştinţe generale şi este apt pentru a îndeplini o funcţie de execuţie în cadrul economiei, urmând ca în următorii ani (de masterat şi, eventual, de doctorat) să-şi definitiveze pregătirea şi să fie apt pentru ocuparea unei poziţii manageriale.

In aceasta perioada Facultatea este organizata pe patru catedre: Catedra de Management, Catedra de Eficienţă Economică, Catedra de Filosofie si Catedra de Administraţie si Management Public).

Anul 2010 aduce cu sine noi modificări. Astfel, secţia de Administraţie Publică se desprinde din Facultatea Management si devine facultate de sine stătătoare, sub denumirea de Facultatea de Administraţie si Management Public. Un an mai târziu este demarat un proces amplu de reorganizare a tuturor facultăţilor din Academia de Studii Economice prin desfiinţarea Catedrelor si înfiinţarea Departamentelor. Astfel, Facultatea ajunge sa înglobeze iniţial un singur Departament – Management – format prin fuzionarea Catedrelor de Management si Eficienţă Economică si ulterior un al doilea Departament, cel de Filozofie si Ştiinţe socioumane.

Tot în această perioada Facultatea Management obţine calificativul de cea mai bună facultate de profil din ţară, o recunoaştere a calităţii corpului profesoral si comunităţii academice in ansamblu.